---

Traim undeva intre iubire si ura

Avem libertate cu calusul in gura

De unde viata in clinchet de lanturi

In fosnet de bani si trasari de bilanturi?

Plutind prin nori imi vine sa strig

E-atât de usor dar nu pot de frig

Scaldat de zori, trecut de soroc,

Nemuritor, dar fara noroc...

Sunt doar eu, e noapte, e ger si moarte

Calcând pe oameni, aruncând cu noroi

Scuipând in ochii cenusii si goi

Ce asteapta si spera intr-o lume mai buna

Epurata de sânge, hotii si minciuna

Dar ochii nu vad ca speranta-i desarta

In spatiul in care umilinta e arta,

Iar capii iti striga: "Iubeste-a ta tara!"

Cand incerci sa o faci, ea te da afara!

Cu ochii de foc, strigând neputinta

Cu capul plecat si lipsiti de vointa

De unde-am ajuns sa cersim indurare

De la straini, caci tara nu are

Plutind prin nori imi vine sa strig

E-atât de usor dar nu pot de frig

Scaldat de zori, trecut de soroc,

Nemuritor, dar fara noroc...

Sunt doar eu, e noapte, e ger si moarte

Degeaba s-a scris si degeaba am urlat

Degeaba ne credem un popor minunat

Degeaba poetul a scris pentru ei

Degeaba ii imparte in smintiti si misei

Sfârsiti noi ne vom pierde in asfintit

Dar cerul de foc ne surâde rânjind

Sub lespedea grea e al meu infinit

Iar lumea asa pentru noi s-a sfârsit

In cercul inchis al lumii meschine

Ce poate aduce ziua de mâine?

Aceleasi povesti si sila de toti

Traim in trecut, dar azi suntem morti