---

La noi e întuneric

pe stradă

și ziua,

știi ce zic?

Am învățat să

fiu prudent,

încă de mic.

Atent în mulțime,

gata de eclipsă,

văd stele verzi,

arcade sparte

sau portofele

lipsă.

Sardelele

dansează,

în autobuze,

printre flori

de ceapă

și multe fuste.

Isus plutește

dimineața

la metrou.

Se aude

clopotul

catedralei,

până la depou.

Avem probleme

de familie,

probleme

de tradiție.

Iar mă îngrop în datorii,

privesc pereții,

par poezii.

Hai gropare, fă-ți datoria,

îngroapă tot ce a rămas,

e moartă România.

Nu e ușor,

ei fac ce vor,

toți sunt fel,

in morții

lor.

Nu e ușor,

ei fac ce vor,

toți sunt la fel.

Avem

profesori de barbut,

electoral,

statui și fosile

experte,

în comercial.

Ne-am obișnuit

cu aceleași

jocuri de culise,

pe la tv,

prin presă,

vechi

turnători,

fabricanți

de vise,

căutatori

de adevăr,

aceeași lambadă,

alți dansatori.

Ești un lingău

la costum,

parfumat,

obsedat

de regulamente

interioare?

Ești regele

tastaturii,

făuritor

de comentarii?

Ești hiena

zâmbitoare,

care primește

flori

când apară

hoții?

Ești un

baron

local,

arogant,

cu dinții

rari

și cu mustață?

MORI!